Mihai Moscovici

Experienta lui Mark Boyle m-a convins inca odata ca necatand la dorinta fierbinte, nobletea gandului si perseverenta in realizarea obiectivelor, orice initiativa necesita pregatire si planificare meticuloasa.

Mark Boyle (englez, 28 de ani) si-a propus sa parcurga pe jos si fara bani drumul de 14 mii km din Bristol, Marea Britanie pana in Porbander, India, locul de nastere a lui Ghandi. Boyle s-a pornit la drum fiind ferm convins de idealurile umaniste si de bunavointa oamenilor de pretutindeni. Planul sau era sa obtina hrana in schimbul serviciilor pe care le poate acorda. Insa odata trecut de La Manche si ajuns la Calais, Franta, Boyle a facut cale intoarsa, obstacolul principal fiind dificultatile de comunicare cu localnicii.

Oricum, Boyle acum invata franceza si vrea sa reia calatoria la anul. Doar ca pe langa franceza, n-ar strica sa invete si italiana, sarba, turca, farsi, araba, etc. pentru ca are de parcurs multe alte tari.

Acest englez mi-a adus aminte de moldoveanul Ghenadie Popescu care in 2006 a parcurs cu bicicleta jumatate de Europa, din Moldova pana in Italia. De-a lungul calatoriei Ghenadie trimitea prin mobil, fax, email unul sau cateva mesaje cu impresii de calatorie. Adunate, acestea au constituit cronica zilnica a calatoriei, Cronicile lui Popescu.

Spre deosebire de Boyle, Popescu a ajuns cu bine la destinatie, dar nu si fara peripetii. La prima vedere pare ca Ghenadie a fost la fel de nepregatit ca si Mark. Insa nu stia ungara sau germana, si totusi a reusit sa comunice cu unii localnici, sa se fereasca de neplaceri si chiar sa obtina un pranz de pomina in una din cabanele de lux din Alpii austrieci.

Am inceput acest post prin a spune ca pentru a avea succes, orice initiativa necesita pregatire si planificare meticuloasa. Popescu si-a aranjat calatoria mult mai bine decat Boyle. Ghenadie si-a luat minimul necesar (ceva bani si produse) pentru a-l tine pe picioare si a-i da forte de a continua drumul.

Desigur viata este imprevizibila si este imposibil sa stim din timp toate obstacolele si surprizele ei, insa multe din dificultati pot fi anticipate si rezolvate din timp, astfel incat “drumul” pe care pornim sa fie mai usor si mai placut.

P.S. Lecturarea Cronicilor lui Popescu este obligatorie!

Photo: blogtrepreneur.com

“Meseria” de blogger este foarte asemanatoare cu cea a jurnalistului. Ambii prelucreaza, analizeaza si redau informatia cititorilor printrun canal public de comunicare. Diferenta majora intre cei doi consta in faptul ca activitatea jurnalistului este reglementata de un set de acte normative, bloggerul in schimb nu cade sub incidenta vreuneia din aceste legi.

Poate anume aceasta “libertate” nelimitata a bloggerului si invincibilitatea parerilor sale il fac sa neglijeze normele de conduita in spatiul public, fie el si online. In astfel de conditii, situatiile conflictuale sunt oarecum inevitabile, dar si acestea pot (si trebuie) decurge intrun spirit de bun simt si respect reciproc.

Normele de conduita sociala se bazeaza pe legile nescrise ale bunului simt. Pe langa acestea, jurnalistii se mai conduc de un cod deontologic unanim acceptat de breasla. Puteti accesa codul deontologic al International Federation of Journalists sau cel al Society of Professional Journalists.

In ultimul timp observ tot mai multe situatii conflictuale generate de bloggeri. Orgoliul, siguranta de sine, mania/supararea sunt doar cateva din cauzele acestor dispute, care pe alocuri degenereaza in insulte, si chiar injurii. Pentru evitarea acestor situatii neplacute, dar si pentru pastrarea onoarei bloggerului si a publicului sau, recomand lecturarea celor 10×10 bune practici pe blog, in public, si in viata propuse de Ionut Oprea sau codul deontologic al bloggerului intocmit de CyberJournalists.net

In aceeasi ordine de idei as dori sa provoc bloggerii din Moldova sa se consolideze pentru elaborarea propriului cod de conduita. Un astfel de cod ar servi drept ghid de bune practici pentru bloggerii incepatori, dar si un reper pentru bloggerii mai experimentati.

P.S. Exprima-ti parerea despre necesitatea unui cod deontologic pentru bloggeri in noul sondaj din coloana dreapta.

Photo: abcnews.com

Microblogging-ul devine din ce in ce mai molipsitor in Moldova si Twitter poate deveni un canal comunicational util pentru comunicarea online.

Este oarecum greu sa fii la curent cu toate mesajele aparute pe Twitter, mai ales atunci cand trebuie sa urmaresti reactiile bloggerilor privitor la produsul sau serviciul tau. In acest caz ai nevoie de TweetVolume, un motor ce-ti afiseaza frecventa aparitiei pe Twitter a cuvintelor cheie.

Mi-am permis sa compar frecventa unor cuvinte cheie despre Moldova si blogosfera moldoveneasca.

1. Frecventa aparitiei a numelor de utilizator (pe Twitter) a bloggerilor din Moldova.

2. Frecventa aparitiei a oraselor Moldovei.

3. Frecventa aparitiei a cuvintelor Moldova, Romania si Ukraine.

Ce cuvinte cheie ai analizat tu?

Una din bucuriile de a fi student in Texas este ca atunci cand afara e frig si ninge, scolile si universitatile anunta suspendarea oricaror activitati: lectii, examene, seminare, intruniri, competitii sportive, etc. Asta pentru ca texanii nu stiu sa conduca prin zapada si drum de gheata, iar numarul accidentelor in “zilele de zapada” este de cateva ori mai mare decat in zilele obisnuite.

Chiar de-a venit primavara in Texas, astazi de la amiaza a fost lapovita, apoi a viscolit un pic, dupa care iar lapovita si zapada de vreo 2 cm. Aeroportul e inchis, trafic rutier infernal (pe freeway se mergea cu 40-50 km/h) si, desigur, toate institutiile de invatamant inchise.

Administratia universitati mele, University of Texas at Arlington, inca nu a hotarat orarul de maine. In schimb pe pagina-web studentii sunt anuntati ca o astfel de decizie va fi luata vineri la 6:30 dimineata. Asta inseamna ca maine, inainte de a merge la consultatia de la 9:30, trebuie sa controlez site-ul universitatii.

WEATHER STATUS: UT ARLINGTON CLOSED

The University of Texas at Arlington is closed. All classes, events and activities are cancelled. A decision concerning opening on Friday, March 7, will be made by 6:30 a.m. Please monitor the local media, the UT Arlington website or the Emergency Information Lines at 972 601 2049 or 866 258 4913 for further developments.

Mediul online este unul din cele mai rapide si accesibile canale de comunicare dintre universitate si student. In plus, universitatea dispune de un sistem de comuicare prin e-mail care permite expedierea mesajului catre toti studentii (17 mii) printr-un singur click.

Nu-mi aduc aminte sa fi controlat vreodata site-ul USM inainte de a merge la lectii. Tin minte ca in caz de se anulau lectiile sau lipsea vreun profesor, eram contactat prin telefon de unul din colegi. Dupa ce primeam mesajul eram rugat sa telefonez alti 2-3 colegi, sa le transmit mesajul si sa le spun sa telefoneze alti 2-3 colegi. Un fel de telefon stricat.

Ma intreb cand oare studentii moldoveni vor beneficia de comunicarea online cu administratia universitara.

Photo: treehugger.com

Un american azi imi spunea ca e de necrezut ca intro societate democrata un candidat prezidential sa ia peste 70% din voturi din primul tur al alegerilor. Era indignat foc si sustinea ca rusii au nevoie de o democratie adevarata, bazata pe pluralism, libertate, toleranta, etc.

Nu vroiam sa intru in polemica si nici nu aveam chef sa-i lamuresc cum stau lucrurile cu mentalitatea sovietica, cultura si valorile omului rus, dificultatile economice si sociale de dupa destramarea URSS si alte nuante care oricum nu ajung la mintea americanului.

In schimb, l-am intrebat de ce crede ca rusii vor sa aiba democratie. Fara sa mai astept raspunsul sau, i-am spus sa isi inchipuie ca urmatorii 10 ani vor fi ani de criza economica in SUA. Milioane de oameni isi vor pierde serviciul, cei care vor lucra nu vor primi salariul cu lunile, toate bancile tarii sunt in faliment, iar tu personal pierzi casa, masina, si ai bani numai pentru lucrurile de baza necesare pentru trai.

Dupa acesti 10 ani de criza totala in fruntea tarii este ales un presedinte tanar, ambitios, cu vointa politica si dorinta de a restabili prosperitatea tarii. Anii sai de presedintie sunt marcati de crestere economica continua, tara isi recapata autoritatea pe arena politica mondiala, iar cetatenii incep s-o duca din ce in ce mai bine. Tu personal iti gasesti o slujba buna, cumperi casa si masina noua, iar contul tau din banca e tot mai mare.

In final l-am intrebat daca ar sustine un astfel de presedinte a SUA si dac-ar vota pentru el la alegeri. A ezitat un pic, dar a fost onest si a recunosut ca in asa conditii ar sustine orice presedinte.

Rusia n-are nevoie de democratie pentru ca ea il are pe Putin… si asta ii e de-ajuns.

Graphics:  coxandforkum.com

Jurnalistul e cainele de paza al societatii si are datoria de a latra de fiecare data cand vede hotul si simte primejdia. De multe ori insa acest caine a societatii, in loc sa fie rasplatit pentru devotament si vitejie, primeste suturi in coaste pentru ca latra prea mult si nu latra cum trebuie. Alegoric vorbind, cam asa ar putea fi descrisa situatia in care s-a aciuat Natalia Morari, reporter la publicatia rusa The New Times, expulzata din Rusia.

Mai trist e ca Natalia nu e unica. In Moldova sunt atestate o multime de cazuri in care jurnalistii sunt abuzati si impiedicati de a-si exercita meseria. Din nou si din nou “cainele de paza” simte greutatea ciubotei murdare pe propria-i piele.

In ardoarea mea de jurnalist incepator am mers sa fac primul meu stagiu profesional la ziarul Accente. Tocmai trecusem de sesiunea de vara 2002 si eram nerabdator sa-mi demonstrez abilitatile gazetaresti obtinute dupa primul an de facultate. Redactorul-sef, Sergiu Afanasiu, m-a lasat sa-mi aleg singur subiectul articolului.

Aveam la dispozitie o saptamana, timp in care am decis sa investighez activitatea unor firme (dubioase) de traduceri aflate in vecinatatea sediului Ministerului Justitiei, mai exact in incinta Centrului Cultural “Ginta Latina”. Din surse proprii stiam ca aceste firme se ocupa cu perfectionarea actelor necesare pentru plecarea in strainatate a cetatenilor Moldovei, iar traducerile erau doar o acoperire legala a activitatii criminale.

Intro zi m-am aratat la oficiul firmei si am spus ca vreau sa plec in Italia la munca. Seful mi-a lamurit ca as avea nevoie de vreo 7-8 acte si ca poate sa mi le perfecteze pana deseara, doar ca trebuie sa achit cate $50 pentru fiecare document. I-am raspuns ca am nevoie de timp sa ma gandesc la oferta lui, iar el m-a invitat sa vin seara ca sa vad cum va da actele perfectate clientilor cu care a si batut palma in aceeasi dimineata.

Investigatia mea a fost o surpriza placuta pentru colegiul redactional al ziarului si mi-au inclus articolul in primele pagini. Eram bucuros ca am inceput sa pasesc tare si ferm pe taramul jurnalismui, insa toate pana dupa amiza zilei de publicare a ziarului. Atunci, in plina zi, m-am trezit inconjurat de 3 insi care m-au silit sa urc intro masina, iar acolo ma astepta seful care-mi promitea acte timp de-o zi. Nu stiam incotro ma duc, dar spre fericirea mea am mers pana la redactie pentru ca acolo, cu strigate, injuraturi si amenintari, seful suparat sa ceara dezmintire. Culmea era ca in articol nu figura nici numele sefului si nici numele firmei. Acesta se auto-identificase pentru ca scrisesem ca are jeep.

Dupa aceasta au mai urmat cateva intalniri insotite de amenintari la adresa mea si ma interoga despre cine a dat comanda sa scriu acest articol si cat m-au platit.

Chemasem politia la redactie. Venise un politist care m-a chestionat si plecat ca sa nu-l mai vad niciodata dupa atunci. Insa scaarea mi-a venit de la colaboratorii Centrului Combaterii Crimelor Economice si a Coruptiei. Ei s-au interesat de activitatea “sefului” si la una din intalniri, m-au inzestrat cu microfon ca sa inregistreze amenintarile la adresa mea.

Seful a fost retinut, sediul firmei si apartamentul personal au fost perchezitionate. Colaboratorii au gasit o sumedenie de acte juridice moldovenesti si straine neperfectate. Era de ajuns sa scrii orice nume si sa aplici stampila, si documentul era gata. Pe langa asta au gasit zeci de pasapoarte si arme de foc.

In fine, seful a fost pus in libertate, iar cazul trecut la comisariatul de politie al sectorului Buiucani. Nu mai are rost sa va spun ca nu a urmat nici un fel de proces, iar peste cateva zile seful s-a intors la vechea sa ocupatie de langa Ministerul Justitiei. Istoria oricum se incheie cu un happy end, pentru ca vreo 2 ani mai tarziu il recunoscusem pe sef in unl din reportajele de stiri de pe M1. Seful a fost prins in flagrant si risca ani grei de inchisoare.

Am avt norocul sa fiu ajutat de acei colaboratori care si-au facut meseria cinstit, insa acest caz ar mai degraba o exceptie. In Moldova, de cele mai multe ori “cainele de paza” nu are nici o protectie atunci cand vine primejdia. El ramane fata in fata cu hotul care nu se teme de latrat, iar societatea pe care o avertiza de atatea si atatea ori intarzie sau nu vrea sa-l ajute.

Cainele de paza a devenit de fapt un caine fara stapan, un caine vagabond, nevoit sa-si caute rostul si menirea intro societate atat de confuza.

Photo: applause4paws.com

Alexa Ranking spune ca torrentsmd.com este cel mai vizitat site (produs local) din Moldova. Aceasta prioretizare a utilizatorilor de Internet din Moldova este diferita de preferintele celor din Romania, Ucraina si Rusia, unde in fruntea clasamentului se afla retelele sociale.

Lupta contra pirateriei software in Moldova a fost anuntata mai mult de un an in urma, dar lucrurile au evoluat exact asa cum spusesem atunci, si anume ca “se vor inchide cateva puncte de vanzari a programelor ilegale, multi vanzatori se vor muta sa vanda in alte zone ale orasului, insa per total distribuitorii ilegali si cei de pe www.torrents.md (acum torrentsmd.com) si alte site-uri de genul asta vor continua pasnic sa distribuie programe pirat”. N-am fost departe de adevar!

In afara de factorii economici, consumul de soft pirat e si o chestie de mentalitate sociala. De multe ori am auzit argumentul ca “imprumutul” unui soft e la fel cum ai imprumuta o carte. Un prieten o cumpara si-o citeste, dupa care ti-o imprumuta, tu o imprumuti altcuiva si asa un lant de 10, 20, 30… 100 oameni citeste o carte cumparata doar o singura data. Nu sunt jurist si nu pot aprecia daca un astfel de comportament poate fi  considerat drept incalcare a drepturilor de autor.

Contra-argumentul se bazeaza pe faptul ca in cazul “imprumutului” de soft este vorba despre multiplicarea produsului original, ceea ce implica posesia unui produs de mai multi oameni intr-acelasi timp. O singura carte cumparata nu poate fi concomitent in posesia a mai multor persoane.

Teoretic ar fi posibila situatia in care utilizarea unui si aceluiasi soft sa decurga in timp diferit. Adica, prietenul de la care “imprumutam” soft-ul sa-l utilizeze doar de la 8 la 12 dimineata, altul sa-l utilizeze de la 12 la 4, iar un al treilea de la 4 la 8 seara. In cazul in care sunt implicate mai multe persoane, timpul zilei se distribuie egal intre numarul de persoane. Teoretic da, practic nu.

Folosirea soft-ului pirat sta la discretia fiecarui utilizator in parte. Fiecare poate alege sa foloseasca un soft legal sau unul pirat in dependenta de mentalitate, starea economica, gradul de risc asumat, etc. Ma tem ca in Moldova, intrebarea “a folosi sau nu software nelicentiat?” va fi una retorica pentru mai mult timp.

In fine, unul din studentii intenationali (dintro tara ex-sovietica) intro universitate americana imi spunea ca ar putea cumpara pachetul MS Office la pretul de $30 din magazinul universitar, insa foloseste o copie descarcata de pe unul din site-urile gen torrents, pentru ca mentalitatea sovietica nu-l lasa sa plateasca pentru un produs care-l poate avea pe gratis.

Nota: Am vorbit in termeni relativi pentru a ilustra unele secvente a disputei de idei ce are loc in mentalitatea sociala din Moldova, dar si in tot spatiu ex-sovietic si comunist actual, acolo unde notiunea de proprietate privata este inca iluzorie, iar drepturile de autor foarte abstracte.

Photo: dailymail.co.uk