Mihai Moscovici

Acum vreo 3-4 ani, Oleg, un prieten de-al meu stabilit in SUA inca de prin 1999, m-a intrebat cum imi planific orarul pentru zilele urmatoare. Atunci i-am raspuns ca de obicei nu am nici un plan stabilit din timp, iar ziua decurge in dependenta de imprejurarile care au loc imediat in acea zi. Oleg a zambit si mi-a spus ca in America asa ceva e imposibil. Dupa aceasta am schimbat tema discutiei, insa am ramas cu un sentiment ca nu intelesem pana la urma ce avea in vedere Oleg punandu-mi astfel de intrebari.

Sunt in America de mai mult de un an si jumatate, dar inca din primele luni intelesem si simtisem rostul intrebarii lui Oleg. Viata din SUA e foarte intensa, decurge rapid si o zi trece ca o clipire de ochi. Americanii au un orar stabilit cu mult timp inainte: serviciu, familie, hobby, etc. Fiecare om pretuieste timpul sau nu doar pentru ca timpul e bani, ci mai mult, pentru ca timpul e o valoare unica, ireversibila si fara pret.

Pas cu pas am ajuns sa-mi fie tot mai greu sa tin pasul cu toata valva vietii in America. Slava Domnului ca nu mi s-a intamplat sa uit de responsabilitati, insa mi-a fost foarte greu sa ma descurt atunci cand aveam de facut mai multe lucruri intr-aceeasi perioada de timp. La inceput am folosit o agenda, insa nu m-am putut deprinde cu ea. Dupa mai multe incercari de a folosi calendare interactive online si desktop, in sfarsit m-am indragostit de Mozilla Sunbird.

Sunbird e o aplicatie desktop foarte simpla, cu o interfata intuitiva si foarte comoda in navigare si setari. Plugin-urile adauga la valoarea si functiile programului, astfel poti schimba design-ul, sincroniza calendarul desktop cu cel de pe Google Calendar, de a exporta datele personale, etc. In plus, ca si alte produse Mozilla, Sunbird este absolut gratuit.

Acum nu schimb Mozilla Sunbird nici pe calendarul din MS Outlook, Google Calendar sau oricare alt organizer. Totusi, as aprecia daca ati impartasi din experienta personala de organizare a timpului. Cum va creati orarul zilnic? Cum reusiti sa realizati toate cele propuse din timp?

Photo: 37/52: value your time / -Teddy

Gmail este un serviciu indispensabil pentru multi utilizatori ai internetului, insa partea slaba a Gmail este design-ul invechit, monoton si poate prea simplist.

Ceea ce vedeti in imaginea de mai sus este de fapt noul look al contului meu in Gmail. Si dupa cum deja stiti “obsesia” mea pentru lucruri noi si proaspete, nu am ezitat sa-mi innnoiesc contul Gmail cu o “haina” noua.

Pentru a obtine un efect ca acesta, e nevoie sa instalezi extensinea Stylish pentru Firefox, dupa care sa vizitezi site-ul Userstyle si sa dai un click pe load. Gata… Felicitari.

Da, schimbarea e posibila numai pentru Firefox. Poate macar asa va conving sa schimbati browser-ul, ca IE6 imi arata blogul cu greseli.

Inceputul de aprilie a insemnat multe vesti interesante de peste tot: Metropotam plus Trilulilu, in Romania, Google anunta cautari in viitor, in SUA, iar in Moldova se aude ca se vor scumpi domeniile .md, Simpals lanseaza un fel de AdSense local si, una venita mai devreme, arestul ministrului Papuc. Unele-s cunoscute ca-s drepte, altele primite cu zambetul pe buze.

Coincidenta sau voia sortii, s-a intamplat ca anume acum am decis sa-mi innoiesc blogul cu o haina noua si, cred eu, mai frumoasa. Cititorii mai vechi ai acestui blog stiu ca schimbarea periodica a design-ului e un fel de “obsesie” de-a mea mai veche. Odata la cateva luni nu-mi mai place vechiul design si atunci incep cautarile pentru a news and fresh look. Fac asta pentru ca atunci cand nu-mi mai place cum arata blogul meu nici nu mai trage sa mai scriu sau sa-i acord atentie. Unii spun ca blogul este un fel de reflectie a personalitatii in mediul online. Daca-i adevarat, atunci eu as vrea ca aceasta personalitate sa mai adie a prospetime si noutate… mai ales ca-i primavara.

In plus, blogul este nou pe dinafara si pe dinlauntru. Adica, am trecut la WordPress 2.5. Schimbarea n-a fost usoara. A trebuit sa pun inapoi WP 2.3.3, sa dezactivez toate widgets, si iar sa instalez WP 2.5. In final am o platforma ce-mi ofera multe posibilitati tehnice noi ce rezulta intro experienta de blogging mai placuta.

Acum ca imi place cum arata “noul” meu blog, imi place sa si scriu mai des… sper sa va placa si voua.

Photo: *kiwi* / stublog

Sambata si duminica sunt la WordCamp Dallas 2008. Abia astept sa socializez cu liderii bloggingului american si sa urmaresc prezentarile din program: WordPress 2.5 and Beyond, 45 Ways to Power Up Your Blog, How to Prevent, Detect and Stop Content Theft, WordPress Power Tips, SEO for Bloggers, etc.

Vreau sa fac live blogging de la eveniment, insa nu m-am hotarat in ce limba sa scriu: engleza sau romana. Am facut un mic sondaj in coloana dreapta pentru a afla doleantele voastre, cititorii acestui blog: In ce limba sa fac live blogging de la WordCamp Dallas 2008: engleza sau romana?

P.S. Si cand ma gandesc ca taxa de participare e doar $20.

Blogovat 2008 a ajuns la faza pre-finala, adica cea de totalizare. Aveti posibilitatea sa va exprimati opiniile despre concurs intrun sondaj de evaluare. Parerile voastre sunt foarte importante pentru faza finala, cea de invatare, perfectionare si pregatire a unei noi editii.

Deja am ridicat un pic cortina festivalului Blogovat, dar era prematur sa vorbesc despre jurizare. Acum ca laurii au fost impartiti si castigatorii si-au avut ora de triumf n-ar fi rau sa facem o mica retrospectiva a ceea ce a insemnat desemnarea castigatorilor Blogovat 2008.

Unul din cele mai importante momente a fost desemnarea castigatorilor prin doua metode diferite: votul publicului si cel al juriului. Aceasta divizare ne-a ajutat sa impuscam doi iepuri odata fara sa pierdem farmecul “vanatorii”.

Castigatorii prin vot public au fost acei care au reusit sa atraga simpatiile cititorilor sai. Secretul este ca bloggerii alesi de public au reusit sa formeze o comunitate de sustinatori in jurul blogului sau. Acesti bloggeri au reusit sa creeze un brand in blogosfera, un brand sustinut, promovat si iubit de fanii sai.

Cele spuse de Vitalie despre “peripetiile” votarii publicului pe Election Platform doar confirma faptul ca pentru a avea un blog de succes e nevoie de a cultiva un sentiment de comunitate intre cititori.

Votul juriului a fost unul bazat pe niste criterii bine definite si dupa un sistem de punctaj unic pentru toti, ceea ce a eliminat (intro masura oarecare) preferintele subiective. Am dat note maxime celor care o meritau, chiar si in ciuda faptului ca nu am o impresie buna despre unele din aceste bloguri.

M-am bucurat sa vad ca unele bloguri au iesit invingatoare in aceeasi categorie prin ambele metode de vot. Asa s-a intamplat in cazul celui mai bun blog media si a celui mai bun blog de societate civila.

In cazul celorlalte categorii, comunitatea a fost factorul decisiv pentru castigatorii prin vot public, iar cei alesi de juriu au avut asa calitati distinse ca design si continut. Nu vreau sa spun ca unii invingatori sunt mai buni decat altii, din contra, toti invingatorii au trasaturile sale deosebite, ceea ce face ca fiecare blog sa aiba farmecul sau.

Cu toate reusitele si lacunele sale, Blogovat s-a dovedit a fi un proiect pilot destul de reusit. A mai ramas sa invatam din experienta primei editii si sa organizam un nou concurs la anul.

Photo: oakvillecurlingclub.com

Au mai ramas doar cateva zile pana la ceremonia de premiere a Blogovăţ. Ieri a fost ultima zi de vot pentru juriu, iar astazi Valeriu deja socotea totalurile de puncte. Putinii initiati stiu deja cine-s favoritii publicului si castigatorii jurizarii. Din pacate nu ma numar printre cei initiati, dar pot rabda si pana sambata

Acum ca suntem la final, iar marile decizii au fost deja luate, as vrea sa descoper unele asecte organizatorice. Un asa eveniment implica o sumedenie de intamplari si situatii, unele mai hazlii, dar si altele mai putin fericite. Totusi, in linii mari, Blogovăţ s-a dovedit a fi o experienta buna in ceea ce priveste antrenarea spiritului de comunitate a bloggerilor din Moldova.

Controversele au inceput odata cu lansarea ideii de concurs si a provocarii bloggerilor pentru a alege un nume pe potriva evenimentului. Discutii aprinse, pareri dispersate, parea ca nu mai obtinem un consens. Atunci organizatorii au decis sa aleaga singuri numele si au decis in favoarea celui pe asta care-l avem acum. Desi eu optam pentru un alt nume, torusi era mai important cum va evolua festivalul si nu denumirea. De fapt, numele straniu si hazliu insoteste multe proiecte de succes. Google, Yahoo, Twitter sunt doar cateva exemple.

Sincer, am fost placut surprins atunci cand am citit e-mail-ul de invitatie in calitate de juriu. Experienta aceasta s-a dovedit a fi una cat se poate de provocatoare si controversata. Mi-am adus aminte de timpurile cand predam la USM si trebuia sa controlez lucrarile studentilor, fapt care uneori ma amuza, iar alteori ma enerva la culme. S-a intamplat la fel si in cazul valuarii blogurilor.

Orice concurs jurizat neaparat va trezi reactii controversate: unii aplauda, iar altii condamna. Spre fericirea juriului, organizatorii au dat dovada de perspicacitate si au decis ca sa fie 2 feluri de invingatori: alesi de public si de juriu. As vrea sa existe si unele coincidente de opinie, adica unul si acelasi blogger sa iasa castigator dublu in aceeasi categorie.

Blogovăţ a fost lansat fara sa fie sustinut de vreun sponsor. Cheltuielile de concurs si de organizare a ceremoniei de premiere cadea pe umerii organizatorilor, aceasta daca nu reuseam sa atragem vreun sponsor. Dupa cateva discutii, am decis sa contactam cateva persoane potential interesate de a ne sprijini. Sergiu Prepeliţă, de la Logic Computers a fost foarte receptiv si a acceptat indata sa fie parte din Blogovăţ. Mai apoi i-am pasat ideea lui Dan, un prieten bun de-al meu de la Orange, si el ne-a dat contactele “departamentului sponsorizari”. Spre norocul nostru, cei de la Orange au acceptat sa sustina concursul si sa ofere premii pentru cei mai buni bloggeri.

In calitate de membru al juriului, cel mai greu a fost sa apreciez participantii inscrisi la categoria “Cel mai bun articol de blog”. Toate-s scrise bine si foarte interesante, dar sunt din domenii diferite si e greu sa compari articole despre cetati, culinarie, muzica, prima experienta militara, calculatoare, etc. In fine, am acordat punctaj maxim pentru 3 articole, iar castigatorul va fi desemnat potrivit totalului de puncte acordate de fiecare membru al juriului.

Nu pot sa vin la ceremonia de premiere, dar sper sa pot asista online in cazul in care va fi organizata si o trasnmisiune live. In caz contrar, faceti multe poze si filmari, pentru ca le voi cauta online.

Mult succes si multa voie buna participantilor si castigatorilor.

Photo: blogs.guardian.co.uk

Cea mai importante lectie de viata am invatato atunci cand am avut de trecut printro perioada foarte complicata ce presupunea luarea anumitor decizii dificile. De obicei, in astfel de cazuri nu strica o consiliere buna de la vreo persoana draga (si inteleapta), situatia mea era de asa natura incat nu-mi puteam permite s-o discut cu nimeni. Acum, privesc in urma imi dau seama ca cele mai grele framantari rezulta in cele mai bune lectii de viata.

Lectia mea a fost sa invat sa folosesc corect cuvantul daca. Aceasta lectie s-a cristalizat in cateva principii, devenite peste timp un fel de filosofie a vietii.

1. Cuvantul “daca” poate fi folosit numai in cazuri ce implica actiuni de viitor. “Daca” are valoare constructiva numai daca se refera la vreo actiune pe care o poti influenta.

2. Cuvantul “daca” nu poate fi folosit in cazuri in care implica actiuni de trecut. In cazul in care folosesti “daca” pentru actiuni de trecut, adica cele pe care nu le mai poti influenta, atunci “daca” are un efect destructiv.

3. Atunci cand iai o decizie, este important sa o iai cu toata fermitatea si hotararea, astfel incat, uitandu-te inapoi, sa nu vrei sa folosesti “daca” pentru actiuni din trecut si sa nu regreti deciziile luate.

Aceste principii de viata m-au ajutat sa trec usor prin situatii aparent dificile. Totusi, exista si un mic secret: principiile nu functioneaza fara o pregatire psihico-morala corespunzatoare. Otada luata, decizia nu mai poate fi supusa testului “daca”, iar mintea trebuie sa se concentreze pe “daca” pentru viitor, acel “daca” ce poate influneta actiunile si mersul lucrurilor viitoare.

Graphics: irub.files.wordpress.com