Mihai Moscovici

Guvernul Statelor Unite ale Americii anunţa Programul de burse pentru studii post-universitare Edmund S. Muskie (Muskie) pentru anul 2009. Termenul-limită de depunere a documentelor este 31 octombrie, 2008. 

Lansat în 1992 de Congresul SUA pentru a încuraja dezvoltarea democratică şi economică în Eurasia, Programul de burse pentru studii post-universitare Edmund S. Muskie este un program al Biroului pentru Cultură şi Învăţămînt al Departamentului de Stat, SUA, administrat de IREX (Consiliul pentru Cercetări şi Schimburi Internaţionale).  Programul oferă absolvenţilor instituţiilor de învăţămînt superior şi profesioniştilor din Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Kazahstan, Kirghizstan, Republica Moldova, Federaţia Rusă, Tadjikistan, Turkmenistan, Ucraina şi Uzbekistan posibilitatea de a face studii de masterat în Statele Unite timp de un an (cu sau fără obţinerea diplomei de masterat) sau doi ani (cu obţinerea diplomei de masterat).

Toţi finaliştii programului îşi vor face studiile la secţia zi timp de un an sau doi, cerîndu-li-se să creeze şi implementeze un proiect ce ţine de interesele lor profesionale în folosul comunităţii locale. Finaliştii urmează să efectueze de asemenea şi un stagiu profesional în timpul vacanţei de vară de la sfîrşitului primului an academic.

Programul oferă asistenţă în depunerea documentelor pentru viza J-1, bilet la avion tur-retur din ţara de reşedinţă a finalistului din Eurasia la instituţia-gazdă americană, achitarea plăţii şi taxelor obligatorii pentru studii, asigurare medicală parţială, bursă lunară, stipendiu limitat pentru procurarea cărţilor, supliment pentru dezvoltare pofesională, cursuri pregătitoare de limbă engleză (în caz de necessitate) şi oportunităţi de creştere profesională şi colaborare cu absolvenţii programelor academice ale Biroului pentru Cultură şi Învăţămînt al Departamentului de Stat, SUA.

Domeniile eligibile pentru Programul Muskie sînt: administrare în business, administrare publică, biblioteconomie şi ştiinţe informaţionale, drept, economie, educaţie, jurnalism şi ştiinţe ale comunicării, managementul mediului, politici publice, relaţii internaţionale, sănătate publică.

Formularele de participare pentru Programul de burse pentru studii post-universitare Edmund S. Muskie pot fi obţinute şi urmează a fi depuse la Filiala din Republica Moldova a Consiliului pentru Cercetări şi Schimburi Internaţionale “IREX”. Criteriile de eligibilitate şi cerinţele pentru participare sînt expuse în formular. Pentru varianta electronică a formularului accesaţi www.irex.org sau www.irex.md . Informatia de contact : bd. Ştefan cel Mare 202, Chişinău, tel./fax: (0 22) 23 32 31, 59 36 12, e-mail: muskie@irex.md. Această adresă e-mail este protejată împotriva spamului, JavaScript trebuie activat pentru a putea vizualiza pagina.

“Buget restrans dar sperante mari? Un singur mediu poate genera asa ceva: online-ul” Will Rogers

Madalin Matica, priofesionist in e-commerce-ul romanesc, ofera sapte sfaturi utile si practice pentru desfasurarea unei campanii online la un pret mic. Cred ca aceste sfaturi vor prinde bine tinerilor antreprenori din Moldova.

1. Fa o analiza de piata. Ce ai de comunicat si ce te deosebeste de concurenta. De ce eu as veni la tine? Comunica diferentiatorii si nu platitudinile.

2. Gaseste un mesaj scurt si usor de purtat. Incearca sa creezi o “vaca mov” (pentru asta cauta pe amazon.com cartea Purple Cow a lui Seth Godin, citeste-o si gasesti headline-urile dorite in conceperea vacii).

3. Cauta o agentie EXTREM de creativa. Aloca o bucata apreciabila designului campaniei chiar in detrimentul cumpararii de spatiu de reclama. Daca ai parcurs pasii deja scrisi esti convins ca vrei o campanie virala. Iar viralitatea are reguli clare si se bazeaza pe creativitate. Nu te zgarci la design si la concepte. Poti sa faci economii in alta parte. Eu am invatat asta… the hard way.

4. Inainte de lansarea campaniei fa un plan exact al ei. Cat va dura, unde se va desfasura, ce milestones ai, ce bugete ai alocate (ok ai si banii pregatiti? nu te baza pe rolling funds… vei incepe, vor venii comenzi=profituri si vei reinvesti. nu functioneaza in majoritatea cazurilor). Daca ai terminat planul, executa-l impecabil.

5. Creeaza un plan B de campanie. Nimeni nu poate sa iti garanteze succesul si ai nevoie sa stii (da, de asta am spus ca ai nevoie de milestones), sau sa recunosti un failure. Daca esti in fata esecului trebuie sa ai planul B. “The most successful people are those who are good at ‘plan B’.” James Yorke, mathematician, on chaos theory in The New Scientist.

6. Totul e gata? Da-i drumul si investeste pasiunea ta in aceasta campanie. Fa un blog si comunica, si masoara si adapteaza si comunica si explica. Gaseste evanghelizatorii potriviti sa iti poarte mesajul.

7. Complicat si/sau dificil? Angajeaza profesionisti. Iti pot recomanda citiva daca vrei.

Photo: Online Campaign of City Notebook / Patrick Ng

Atunci cand am auzit prima data de Amish, m-am mirat ca o asemenea comunitatea poate coexista in una din cele mai dezvoltate (tehnologic) state.
Ecaterina, o colega de-a mea din programul Muskie a scris pe lista noastra de discutie impresiile sale dupa o vizita la o comunitate de Amish. Ecaterina nu doar descrie cele vazute, dar si face o mica analiza intre modul de viata Amish si cel al moldovenilor. Ecaterina scrie:
“Ieri (19 noiembrie 2006) am fost intr-o calatorie la Amish community in statul vecin, adica Illinoys.
Amish-people sunt niste neni care dupa reforma bisericeasca – marea schisma din 1693 – au inceput sa fie persecutati in Europa, in special Gemania, pentru faptul ca ei nu au vrut sa creada in modul nou adoptat. Dupa ce tot i-au persecutat asa, amishii au plecat in America, unde acum sunt in jur 125 mii la numar.
Toata poanta e ca ei nu utilizeaza tehnologiile performante, adica electricitatea, tv, radio, internet, masini, tractoare, unelete electrice. Ei nu isi lasa copii la scoala dupa ce astia trec de clasa a opta, ca scoala ii face perversi. Apropos, curtea suprema a SUA a argumentat tare frumos chestia asta si le-o dat voi sa nu invete.
Inca, ei poarta haine cusute de ei insisi. Femeile poarta kikiutse albe, iar barbatii pantalonasi cu bretele. Nu beau alcool si lucreaza in camp, lemnarit, etc.
In timpul acestei vizite (care a inclus home tour si turul atelierului de munca) am inteles ca la noi jumatate de Moldova e mai amish ca amishii! Americanii care erau cu noi tare se mirau de baliga, de gaini vii si de caii inhamati la caruta. Doi japonezi care se mirau cel mai tare si fotografiau tot ce napadea, cind au vazut conservele pregatite pentru iarna de gospodina casei mai n-o avut atac de cord. Tot fotografiau si fotografiau.
Apropos, pentru citi oameni erau in acea familie, eu as zice erau putine conserve. Eu cu mama din 3 (trei!) zahoduri avem sa le umplem toate policioarele cu borcane, dar nu borcane mici de 700 gr cum aveau ei, ci de acele de trei litri, si nu asa, da cu pepeni murati si alte bunatati de care stim noi.
Cit despre lipsurile pe care ei chipurile le duc, e cam greu de numit lipsa. Ei au frigider (congelator cu gaze), motoare hidraulice cu care prelucreaza lemnul, sistem de incalzire cu gaze naturale, iluminare cu gaze naturale (cu adevarat performant), o multime de lucruri care functioneaza cu baterii (ceasuri, lanterne, etc.) Cel mai important este ca ei nu maninca fast-food.
Cred ca ideologia lor seamana foarte mult cu cea a lipovenilor nostri. Chiar au unele lucruri in comun ca, de exemplu, barbatii insurati trebuie sa poarte barba, iar femeile maritate sa aiba capul acoperit.
Concluzia mea este ca de fapt nu sunt ei asa de lipsiti de toate, este lume care e mult mai lipsita…”

Mariana, o alta colega din programul Muskie, a continuat tema despre comunitatea Amish si a impartasit impresiile personale dupa o vizita similara si alte observatii:
“Am avut si eu ocazia vara sa merg la amish people in Lankaster (cred ca ati auzit de orasul ista din noutati). Americanii se mirau nevoie mare de fierul de calcat cu carbuni, de lampa cu gaz si alte lucruri de felul asta, pe cind eu am avut senzatia ca sint intr-un sat din Moldova. Dupa excursie am mers la restaurant si am gustat din bucataria lor. Bine ca macar la mancare gustoasa nu au nici o restrictie.
In statul in care stau sunt multi Amish. Am vazut si pe la alimentarele noastre femeiuste amish cu spiska de cumparaturi si cu barbateii subsuoara. Ultima pereche era deosebita. Chiar m-am uitat foarte atent la ei. Ea – cu capor (nu tichiuta, nu “cepet” alb, da anume capor), rochie albastra lunga (dar nu tare strasnica) si cu o pelerina neagra de asupra rochiei, ca o manta (la moda!). El – costum din material bun, trainic si scump, dar cusut dupa un model haios, pe deasupra cu un un fel de scurta, cu pantaloni-dudocika, palarie de paie extravaganta si niste bocanci plini de zoi nespalati de multi ani! Da, bocancii astea erau exact de fason moldovenesc si glodul tot ca cel moldovensc, asa frumos, acoperiti cu un strat subtire de lut galben… kartinka!!!
Am povestit despre ei cunoscutilor mei din Moldova si numai o fata stia despre ce e vorba, dar si ea se mira ca ei mai exista.”

Photo: Beautiful people / seoulman66