Mihai Moscovici

Acum jumatate de an spuneam ca chiartoaca.md este disponibil. Atunci, prima reactie a fost ca cineva sa broneze domain-ul, dar nu sa si-l procure, astfel incat peste vreo 2 saptamani chirtoaca.md era iarasi disponibil.

Astazi chirtoaca.md nu mai este disponibil, de aceasta data domain-ul a fost procurat de Vasile Galusca si va fi in posesia sa cel putin pana in martie 2009.

Deocamdata chirtoaca.md este inactiv. Nu stiu care-s planurile lui Vasile pentru acest domain, dar sper sa putem vedem ceva interesant acolo… Poate un blog, pentru ca primarul de Chisinau este cea mai asteptata personalitate care sa-si deschida blog, conform Moldova Blogger Survey 2007.

Apropo, mai multe domain-uri cu nume ale politicienilor moldoveni sunt inca disponibile: lupu.md, marianlupu.md, greceanii.md, vladfilat.md, iurierosca.md, urechean.md, diacov.md si inca multe altele.

Oarecum controversata initiativa Orange de a plasa publicitate pe torrentsmd.com

Plasarea publicitatii pe terrentsmd.com este justificata din punct de vedere al costului si al beneficiului transmiterii mesajului catre publicul tinta. Torrentsms.com e cel mai vizitat site “Made in Moldova”. Chiar si faces.md cedeaza puncte bune, fiind doar al 7-lea in top 100 AlexaRanking pentru Moldova.

La prima vedere totul pare a fi bine si frumos. Insa nu-i chiar asa. Un astfel de parteneriat nu poate trece pe neobservate din cauza genului de activitate al unuia din parteneri, si anume modul de functionare a torrentsmd.com, care pe langa multe parti bune, mai include si sustinerea pirateriei software in Moldova. Anume din aceasta cauza autoritatile au sustras domeniul torrents.md de la fostii sai proprietari.

Faptul ca Orange este oarecum afiliat unui site de torrente trezeste anumite intrebari despre unele principii corporative ale companiei. Cea mai simpla intrebare ar fi daca Orange a sprijinit vreodata vreo initiativa de sustinere a pirateriei sofware in Moldova. Probabil ca nu. Dar parteneriatul publicitar cu torrentsmd.com dovedeste inversul. Banii platiti de Orange pentru plasarea publicitatii pe torrentsmd.com intrun mod oarecare (direct/indirect) contribuie la sustinerea pirateriei software din Moldova. Banii veniti de la Orange ajuta echipa din spatele torrentsmd.com sa mentina proiectul, sa intermedieze schimbul de programe pirat, sa inchida ochii la incalcarea legilor nationale si internationale privind drepturile de autor, proprietatea intelectuala, etc.

Unii vor spune ca exagerez. Posibil… dar n-ar strica sa auzim vreo declaraie oficiala a companiei Orange despre pirateria software si cei ce sustin/incurajeaza astfel de activitati (a se citi torrentsmd.com).

P.S. Ceilalti parteneri publicitari ai torrentsmd.com au fost omisi in acest articol deoarece presupun ca aceste companii autohtone sunt total indiferente fata de problema pirateria software in Moldova.

Noua pagina web a EuTV e foarte draguta. Chiar imi pare mult mai simpatic decat cea a ProTV sau a Moldova1. EuTV.md are toate sansele sa devina un fel de model primar de TV-online in Moldova: (1) navigare usoara; (2) design reusit, desi oarecum modest; (3) content mult si gratuit; (4) interactivitate, adica posibilitatea comentarii pe site.

Lansarea paginii EuTV.md a vrut sa insemne probabil incheierea procesului de rebranding al companiei. Insa rebranding-ul nu e deplin fara pozitionare strategica si promovarea valorilor companei in asa fel incat sa creeze o perceptie pozitiva a publicului. Acestea din urma sunt procese mult mai dificile, iar din anumite considerente vor fi mult mai grele pentru EuTV.md

Imaginea EuTV este stirbita de evenimentele premergatoare reorganizarii companiei. Numeroasele dezbateri publice scandaloase si procesele de judecata de rezonanta sunt doar cateva din problemele de imagine.

Desi presupun ca doreste, EuTV nu va reusi sa se pozitioneze ca o sursa de informare obiectiva si neafiliata politic. Modul de prezentare a stirilor, in special cele politice, este partinitor si tradeaza simpatia vadita pentru PPCD.

Am urmarit mai multe reportaje din editiile de stiri disponibile online si am observat careva trasaturi persistente:
1. Multe reportaje-monolog a liderului PPCD;
2. Principalele surse de stiri sunt liderii, deputatii si membrii PPCD, iar principalele evenimente oglindite sunt iarasi cele legate de PPCD;
3. Desi uneori prezenti in unele stiri, oponentii PPCD sunt prezentati sau citati intro masura foarte limitata si de obicei din perspective negative. Adica, publicul urmareste o mimare a standardelor jurnalismului obiectiv, adica cel de folosire a mai multor surse.

In final, jocul EUTV e un pic interesant si destul de subtil pentru piata mediatica din Moldova. Ma tem doar ca EuTV sa nu paseasca pe urmele ziarului Flux, fost ziar de frunte in Moldova, acum doar un organ de presa al PPCD.

P.S. Imi explica cineva ce vrea sa insemne noul slogan “Eu sunt ca tine!”?

Anul 2008 deja poate fi numit anul blogurilor in Internetul moldovenesc. Interesul sporit pentru bloguri si blogging e alimentat de cateva considerente:

1. Aparitia si popularizarea termenului de “blog” in main-stream media.
2. Folosirea blogging-ului de lideri de opinie, analisti politici, jurnalisti, etc.
3. Organizarea evenimentelor despre blogging si pentru bloggeri.
4. Word-of-mouth effect.

In fiecare zi apar bloguri noi si devine aproape imposibil sa le pot urmari pe toate. Parte din solutie a fost sa-mi creez mapa “Test” in Bloglines. Acolo plasez toate blogurile noi care ma intriga. Dupa o saptamana de evaluare, unii raman in mapele de baza, iar altii sunt sortiti unui delete vanjos.

Sunt si bloguri noi care n-am nici o sansa sa nimereasca in mapa de test. Am doua motive:
1. Ma abonez doar la blogurile care ma conving ca am de pierdut ceva in caz ca nu le urmaresc.
2. In nici un caz nu ma abonez la blogurile promovate prin metode indiscrete si deranjatoare: spam, comentarii off-topic in alte bloguri, atac la persoana, instigare la conflict, etc.

Inca mai astept sa citesc bloguri ca cele mentionate in Wishlist 2008: Noi bloggeri in Moldova.

Graphics: choosingthebest.org

“Meseria” de blogger este foarte asemanatoare cu cea a jurnalistului. Ambii prelucreaza, analizeaza si redau informatia cititorilor printrun canal public de comunicare. Diferenta majora intre cei doi consta in faptul ca activitatea jurnalistului este reglementata de un set de acte normative, bloggerul in schimb nu cade sub incidenta vreuneia din aceste legi.

Poate anume aceasta “libertate” nelimitata a bloggerului si invincibilitatea parerilor sale il fac sa neglijeze normele de conduita in spatiul public, fie el si online. In astfel de conditii, situatiile conflictuale sunt oarecum inevitabile, dar si acestea pot (si trebuie) decurge intrun spirit de bun simt si respect reciproc.

Normele de conduita sociala se bazeaza pe legile nescrise ale bunului simt. Pe langa acestea, jurnalistii se mai conduc de un cod deontologic unanim acceptat de breasla. Puteti accesa codul deontologic al International Federation of Journalists sau cel al Society of Professional Journalists.

In ultimul timp observ tot mai multe situatii conflictuale generate de bloggeri. Orgoliul, siguranta de sine, mania/supararea sunt doar cateva din cauzele acestor dispute, care pe alocuri degenereaza in insulte, si chiar injurii. Pentru evitarea acestor situatii neplacute, dar si pentru pastrarea onoarei bloggerului si a publicului sau, recomand lecturarea celor 10×10 bune practici pe blog, in public, si in viata propuse de Ionut Oprea sau codul deontologic al bloggerului intocmit de CyberJournalists.net

In aceeasi ordine de idei as dori sa provoc bloggerii din Moldova sa se consolideze pentru elaborarea propriului cod de conduita. Un astfel de cod ar servi drept ghid de bune practici pentru bloggerii incepatori, dar si un reper pentru bloggerii mai experimentati.

P.S. Exprima-ti parerea despre necesitatea unui cod deontologic pentru bloggeri in noul sondaj din coloana dreapta.

Photo: abcnews.com

Una din bucuriile de a fi student in Texas este ca atunci cand afara e frig si ninge, scolile si universitatile anunta suspendarea oricaror activitati: lectii, examene, seminare, intruniri, competitii sportive, etc. Asta pentru ca texanii nu stiu sa conduca prin zapada si drum de gheata, iar numarul accidentelor in “zilele de zapada” este de cateva ori mai mare decat in zilele obisnuite.

Chiar de-a venit primavara in Texas, astazi de la amiaza a fost lapovita, apoi a viscolit un pic, dupa care iar lapovita si zapada de vreo 2 cm. Aeroportul e inchis, trafic rutier infernal (pe freeway se mergea cu 40-50 km/h) si, desigur, toate institutiile de invatamant inchise.

Administratia universitati mele, University of Texas at Arlington, inca nu a hotarat orarul de maine. In schimb pe pagina-web studentii sunt anuntati ca o astfel de decizie va fi luata vineri la 6:30 dimineata. Asta inseamna ca maine, inainte de a merge la consultatia de la 9:30, trebuie sa controlez site-ul universitatii.

WEATHER STATUS: UT ARLINGTON CLOSED

The University of Texas at Arlington is closed. All classes, events and activities are cancelled. A decision concerning opening on Friday, March 7, will be made by 6:30 a.m. Please monitor the local media, the UT Arlington website or the Emergency Information Lines at 972 601 2049 or 866 258 4913 for further developments.

Mediul online este unul din cele mai rapide si accesibile canale de comunicare dintre universitate si student. In plus, universitatea dispune de un sistem de comuicare prin e-mail care permite expedierea mesajului catre toti studentii (17 mii) printr-un singur click.

Nu-mi aduc aminte sa fi controlat vreodata site-ul USM inainte de a merge la lectii. Tin minte ca in caz de se anulau lectiile sau lipsea vreun profesor, eram contactat prin telefon de unul din colegi. Dupa ce primeam mesajul eram rugat sa telefonez alti 2-3 colegi, sa le transmit mesajul si sa le spun sa telefoneze alti 2-3 colegi. Un fel de telefon stricat.

Ma intreb cand oare studentii moldoveni vor beneficia de comunicarea online cu administratia universitara.

Photo: treehugger.com

Alexa Ranking spune ca torrentsmd.com este cel mai vizitat site (produs local) din Moldova. Aceasta prioretizare a utilizatorilor de Internet din Moldova este diferita de preferintele celor din Romania, Ucraina si Rusia, unde in fruntea clasamentului se afla retelele sociale.

Lupta contra pirateriei software in Moldova a fost anuntata mai mult de un an in urma, dar lucrurile au evoluat exact asa cum spusesem atunci, si anume ca “se vor inchide cateva puncte de vanzari a programelor ilegale, multi vanzatori se vor muta sa vanda in alte zone ale orasului, insa per total distribuitorii ilegali si cei de pe www.torrents.md (acum torrentsmd.com) si alte site-uri de genul asta vor continua pasnic sa distribuie programe pirat”. N-am fost departe de adevar!

In afara de factorii economici, consumul de soft pirat e si o chestie de mentalitate sociala. De multe ori am auzit argumentul ca “imprumutul” unui soft e la fel cum ai imprumuta o carte. Un prieten o cumpara si-o citeste, dupa care ti-o imprumuta, tu o imprumuti altcuiva si asa un lant de 10, 20, 30… 100 oameni citeste o carte cumparata doar o singura data. Nu sunt jurist si nu pot aprecia daca un astfel de comportament poate fi  considerat drept incalcare a drepturilor de autor.

Contra-argumentul se bazeaza pe faptul ca in cazul “imprumutului” de soft este vorba despre multiplicarea produsului original, ceea ce implica posesia unui produs de mai multi oameni intr-acelasi timp. O singura carte cumparata nu poate fi concomitent in posesia a mai multor persoane.

Teoretic ar fi posibila situatia in care utilizarea unui si aceluiasi soft sa decurga in timp diferit. Adica, prietenul de la care “imprumutam” soft-ul sa-l utilizeze doar de la 8 la 12 dimineata, altul sa-l utilizeze de la 12 la 4, iar un al treilea de la 4 la 8 seara. In cazul in care sunt implicate mai multe persoane, timpul zilei se distribuie egal intre numarul de persoane. Teoretic da, practic nu.

Folosirea soft-ului pirat sta la discretia fiecarui utilizator in parte. Fiecare poate alege sa foloseasca un soft legal sau unul pirat in dependenta de mentalitate, starea economica, gradul de risc asumat, etc. Ma tem ca in Moldova, intrebarea “a folosi sau nu software nelicentiat?” va fi una retorica pentru mai mult timp.

In fine, unul din studentii intenationali (dintro tara ex-sovietica) intro universitate americana imi spunea ca ar putea cumpara pachetul MS Office la pretul de $30 din magazinul universitar, insa foloseste o copie descarcata de pe unul din site-urile gen torrents, pentru ca mentalitatea sovietica nu-l lasa sa plateasca pentru un produs care-l poate avea pe gratis.

Nota: Am vorbit in termeni relativi pentru a ilustra unele secvente a disputei de idei ce are loc in mentalitatea sociala din Moldova, dar si in tot spatiu ex-sovietic si comunist actual, acolo unde notiunea de proprietate privata este inca iluzorie, iar drepturile de autor foarte abstracte.

Photo: dailymail.co.uk