Recent am avut un prim contact cu directorul Alltime. Nici n-am reusit sa incepem dicutia, iar degetele mele deja pipaiau curios o cartela de vizita catifelata. Cateva clipe mai tarziu mi-am dat seama ca mi-e greu sa renunt la savurarea placerii tactile. M-am lasat sedus…

Lego a renuntat la cartele de vizita in favoara omuletilor de contact. Fiecare angajat Lego are omuletul sau de jucarie care-i poarta datele de contact. In plus, omuletul copie trasaturile fizice ale persoanei a carui contacte le poarta. Omuletul de contact Lego este una din cele mai originale “cartele de vizita”.

Ce impresie creaza cartela ta de vizita?

Source: positivesharing.com 

Mi se intampla uneori sa citesc anunturi de angajare si de multe ori raman impresionat de diferenta intre cerintele exagerate fata de potentialii angajati si pozitia oferita. Desigur, este absolut necesar ca angajatul sa aiba experient si cunostinte aprofundate in domeniu, insa raportul distorsionat intre nivelul de studii si pozitia oferita este ridicol.

E ridicol sa ceri unui candidat pentru functia de secretar/a intr-o companie locala sau unui operator de la serviciul clientela sa aiba diploma de studii superioare in domeniul sociologiei, psihologiei sau filologie. Cu acelasi succes poti angaja pescari cu studii superioare in domeniul ingineriei navale sau apicultori cu studii de doctorat in biologie.

Exista si o alta extrema. Tineri, proaspeti ablsolventi devin experti in materie de politologie, economie, administratie publica si alte domenii la fel de sofisticate. Comentariile si analizele acestora nu-mi inspira incredere din mai multe motive.

Tot balansand intre extremitati, vom avea multe cazuri atunci cand secretara este si canditat la doctor în economie.

Photo: osp.state.nc.us

Secretul succesului consta in calitate, perseverenta si continuitate. Imbinarea celor trei contribuie, in proportie de 90%, la realizarea obiectivelor propuse, iar eliminarea unuia din componente duce neaparat la esec.

Graphics: csuohio.edu

De cand am revenit in Moldova, pe langa murdarie si incultura, ma deranjeaza deservirea in localurile publice: incepind cu cele internationale (ex. McDonald’s) si terminand cu celebrul Andy’s Pizza. Nici n-are rost sa ma plang pe mutrele si atitudinea neprietenoasa a lucratorilor, precum si limbajul (foarte!) murdar al clientilor din preajma.

Totusi, vineri seara am iesit cu sotia si un prieten de familie pana la Andy’s de la Rascani. Pe langa altele, fiindca sunt un iubitor de ceai, am comandat si un ceai negru, accentuind ca apa trebuie sa fie foarte fierbinte, ceaiul trebuie sa fie negru si neaparat cu o felie de lamaie (da, sunt pretentios la ceai). Chelnerul a confirmat comanda si m-a asigurat ca ceaiul va fi intocmai cum mi-l doresc.

Citeva minute mai tarziu aveam ceasca cu ceai in fata mea in anticiparea gustului placut de ceai negru. Am apropiat ceasca de nas si mi-am dat seama ca nu am ceai negru, dar ceai de bergamota. Fara a sorbi, am chemat chelnerul si l-am rugat sa-mi aduca ceai negru, fara nici un adaos, la care chelnerul mi-a spus ca acesta-i unicul ceai negru pe care-l au. L-am rugat sa-l ia si i-am spus ca n-am sa platesc ceea ce nu am rugat sa mi se aduca. Chelnerul m-a privit mirat si mi-a spus ca ceaiul de bergamota e tot ceai negru. Nu am vrut sa ma cert si i-am spus ca am comandat ceai negru si nu in zadar tinusem discursul in care am enumerat detaliat cum trebuie sa fie ceaiul meu. Trist, chelnerul mi-a spus ca va trebui el sa achite ceaiul “meu”. L-am compatimit, dar asta n-a schimbat situatia.

Poate era sa reactionez mai moale in cazul in care era vorba despre un alt produs de consum. Sincer, imi este indiferent daca mananc lasagna cu carne de vita sau de pui. Ceaiul negru, insa, este o slabiciune de-a mea si nu poate fi inlocuit cu nimic.

De fapt, am scris acest post pentru a incerca sa alcatuim, impreuna cu cititorii acestui blog, o lista a localurilor din Chisinau care ofera o deservire cat de cat buna. Va multumesc anticipat pentru recomandari si sugestii.

Photo: teamylifestyle.com

Banal, insa abia astazi am aflat topul celor mai vechi ziare editate continuu pana azi. De fapt, pana azi nu mi-am pus intrebarea care ar fi cele mai vechi ziare in circulatie, si poate ca nu ma gandeam la asta pentru mai mult timp, insa, astazi am vazut tabelul de mai jos intr-o prezentare de la un training. Apropo, cel mai vechi ziar editat pana azi, Post- och Inrikes Todningar (1645, Suedia), din 2007 este editat doar online.

Cele mai vechi ziare in circulatie pana azi

Totodata am mai aflat si topul celor mai citite ziare din lume, adica ziarele cu cel mai mare tiraj. Destul de suprinzator, primele cinci pozitii in topul ziarelor cu cel mai mare tiraj sunt ocupate de ziarele japoneze. In plus, 7 din 10 ziare cu cel mai mare tiraj sunt editate in Japonia, unul in Germania si doua in China.

Cele mai citite ziare din lume

Sursa: wan-press.org

Graphics: daylife.com

E prea greu sa-ti imaginezi lumea fara anumite lucruri foarte raspandite astazi, dar care nu existau sau nu erau cunoscute acum 10-20 de ani. E greu sa-ti imaginezi cum ar arata calculatoarele daca n-ar exista asa companii ca Intel si AMD sau Microsoft sau Apple. Unde-ai merge si ce-ai face in Chisinau daca n-ar mai fi cinematografele Patria sau Flacara, localurile Andy’s Pizza, Passepartout, Beer House, etc. Lista poate include orice afacere din Chisinau, or fiecare antreprenor trebuie mai intai sa se intrebe cui ii pasa de afacerea sa si daca cineva ar simti lipsa acesteia in caz ca nu va mai exista.

De fapt, pornesc o serie de insemnari intitulate “Ce-mi pasa daca nu va mai exista …?” In loc de trei puncte se vor a fi numite diferite afaceri din Moldova: fabrici, restaurante, cluburi, localuri de agrement, centre comerciale, companii de prestare de servicii, magazine, etc.

Ce-mi pasa daca nu va mai exista Bucuria?

Bucuria, fondata prin 1944, este una din cele mai vechi fabrici de bomboane din Moldova. O descriere succinta a activitatii si performantei acesteia gasim pe bucuria.md

În prezent SA „Bucuria” este una dintre cele mai înfloritoare întreprinderi de producere a produselor de cofetarie din Republica Molodva, care propune cumparatorului peste 250 de denumiri de dulciuri.
Animat de rezultatele apreciabile obtinute, colectivul SA. „Bucuria” marcheaza 60 ani de activitate într-o atmosfera creatoare si de avînt, aspira la un viitor cu perspective frumoase si realizari noi… „Bucuria” sa ramîna una dintre cele mai prospere întreprinderi ale industriei alimentare din Republica Molodva cu un nume recunoscut si peste hotare. itmurile de dezvoltare confirma justetea acestor asteptari.

In Moldova, Bucuria a devenit un simbol al copilariei. Chiar si acum pot spune ca cele mai bune bomboane pe care le-am gustat vreodata au fost de la bucuria: Meteorit, Vara, Livada Moldovei, Griliaj, Batonase, Lapte de Pasare, Moldova, etc.

Mi-ar parea foarte rau daca dac-as sti ca nu mai putea gusta vreodata bomboane bucuria. Cu siguranta imi pasa si as vrea ca Bucuria sa-si continuie activitatea, sa ne bucure cu bomboane si cofetarii delicioase.

Ce ti-ar pasa tie daca nu va mai exista Bucuria?

Oarecum controversata initiativa Orange de a plasa publicitate pe torrentsmd.com

Plasarea publicitatii pe terrentsmd.com este justificata din punct de vedere al costului si al beneficiului transmiterii mesajului catre publicul tinta. Torrentsms.com e cel mai vizitat site “Made in Moldova”. Chiar si faces.md cedeaza puncte bune, fiind doar al 7-lea in top 100 AlexaRanking pentru Moldova.

La prima vedere totul pare a fi bine si frumos. Insa nu-i chiar asa. Un astfel de parteneriat nu poate trece pe neobservate din cauza genului de activitate al unuia din parteneri, si anume modul de functionare a torrentsmd.com, care pe langa multe parti bune, mai include si sustinerea pirateriei software in Moldova. Anume din aceasta cauza autoritatile au sustras domeniul torrents.md de la fostii sai proprietari.

Faptul ca Orange este oarecum afiliat unui site de torrente trezeste anumite intrebari despre unele principii corporative ale companiei. Cea mai simpla intrebare ar fi daca Orange a sprijinit vreodata vreo initiativa de sustinere a pirateriei sofware in Moldova. Probabil ca nu. Dar parteneriatul publicitar cu torrentsmd.com dovedeste inversul. Banii platiti de Orange pentru plasarea publicitatii pe torrentsmd.com intrun mod oarecare (direct/indirect) contribuie la sustinerea pirateriei software din Moldova. Banii veniti de la Orange ajuta echipa din spatele torrentsmd.com sa mentina proiectul, sa intermedieze schimbul de programe pirat, sa inchida ochii la incalcarea legilor nationale si internationale privind drepturile de autor, proprietatea intelectuala, etc.

Unii vor spune ca exagerez. Posibil… dar n-ar strica sa auzim vreo declaraie oficiala a companiei Orange despre pirateria software si cei ce sustin/incurajeaza astfel de activitati (a se citi torrentsmd.com).

P.S. Ceilalti parteneri publicitari ai torrentsmd.com au fost omisi in acest articol deoarece presupun ca aceste companii autohtone sunt total indiferente fata de problema pirateria software in Moldova.

Folosesc online banking de cand mi-am dechis cont bancar in SUA. Chiar din prima zi am accesat site-ul bancii ca sa exploatez posibilitatile serviciilor “virtuale”.

Una din cele mai convenabile functii este bill-pay. In fiecare luna, la o data anumita, banca transfera din contul meu banii necesari pentru acoperirea facturilor. Cu un astfel de serviciu sunt sigur ca nu intarzii cu plata pentru asigurare auto, telefon, etc. si nu risc sa mi se anuleze serviciile.

Un alt serviciu foarte util este statistica cheltuielilor. In timp real pot sa urmaresc toate cheltuielile facute in fiercare luna. Cheltuielile sunt clasificate in diferite categorii (mancare, benzina, haine, asigurari, caritate, etc.), ceea ce usureaza masurarea raportului venit/cheltuieli si administrarea bugetului familial in proportii corespunzatoare fiecarei categorii de cheltuieli.

De asemenea, foarte usor sunt efectuate tranferurile bancare. Trebuie doar sa indic numele si contul bancar al destinatarului si sunt doar la un click departare de a transfera suma dorita.

In plus, acum doua luni m-a sunat un reprezentant al bancii ca sa imi ofere un credit pentru o suma medie. Am acceptat oferta si in decurs de 10 minute, timp in care a durat conversatia telefonica, am efectuat toate formalitatile. Mai tarziu am primit in posta hartiile pentru semnatura si le-am expediat inapoi la banca. Inca peste 4-5 zile mi-am primit cardul le credit, tot prin posta.

Nu stiu prea multe despre online banking in Moldova. In Moldova am fost client al VictoriaBank si in fiecare luna primeam la e-mail niste date seci despre starea curenta a contului: debit, credit si suma disponibila. As fi foarte curios sa aflu ce progrese s-au inregistrat in online banking din Moldova in ultimii ani. Comentariile sunt binevenite.

P.S. De curand am observat un anunt pe site-ul bancii despre noua (imbunatatita) structura a conturilor online. Prezint cateva screenshots ca sursa de inspiratie pentru acei bancheri (actuali au viitori) din Moldova care urmaresc acest blog.

Graphics: kudzu.com

Acum, cand Web 2.0 este pe buzele si in mintea tuturor, este relativ usor sa cresti traficul unui site din aceasta categorie.

Claudiu Gamulescu ofera 17 “trucuri” de a creste traficul unui site gen Web 2.0:
1. Creaza-ti un blog sau un alt site gen Web 2.0
2. Asigura-ti blogul/site-ul cu un RSS feed
3. Listeaza-te in cele mai bune directoare
4. Listeaza-te Dmoz.org (ceea ce nu-i deloc usor)
5. Scrie si publica articole
6. Scrie review-uri
7. Pune link in semnatura de e-mail
8. Obtine link-uri pe alte bloguri/site-uri
9. Scrie un newsletter
10. Foloseste retelele sociale
11. Participa in grupuri de discutii (YahooGroups, GoogleGroups, etc.)
12. “Arunca” tot ce scrii in retele sociale
13. Foloseste servicii de tip del.icio.us
14. Ajuta pe altii cu sfaturi si raspunsuri
15. Incearca sa faci podcasting
16. Incearca sa faci video blogging
17. Daca vinzi ceva online, creaza o pagina pe eBay.

Nu uita ca degeaba cresti traficul unui site atata timp cat nu stii de ce ai nevoie de un trafic mare. Stabilste-ti obiective si actioneaza conform acestora.

Sursa: underclick.ro

Graphics: learningmovabletype.com