De cand am revenit in Moldova, pe langa murdarie si incultura, ma deranjeaza deservirea in localurile publice: incepind cu cele internationale (ex. McDonald’s) si terminand cu celebrul Andy’s Pizza. Nici n-are rost sa ma plang pe mutrele si atitudinea neprietenoasa a lucratorilor, precum si limbajul (foarte!) murdar al clientilor din preajma.
Totusi, vineri seara am iesit cu sotia si un prieten de familie pana la Andy’s de la Rascani. Pe langa altele, fiindca sunt un iubitor de ceai, am comandat si un ceai negru, accentuind ca apa trebuie sa fie foarte fierbinte, ceaiul trebuie sa fie negru si neaparat cu o felie de lamaie (da, sunt pretentios la ceai). Chelnerul a confirmat comanda si m-a asigurat ca ceaiul va fi intocmai cum mi-l doresc.
Citeva minute mai tarziu aveam ceasca cu ceai in fata mea in anticiparea gustului placut de ceai negru. Am apropiat ceasca de nas si mi-am dat seama ca nu am ceai negru, dar ceai de bergamota. Fara a sorbi, am chemat chelnerul si l-am rugat sa-mi aduca ceai negru, fara nici un adaos, la care chelnerul mi-a spus ca acesta-i unicul ceai negru pe care-l au. L-am rugat sa-l ia si i-am spus ca n-am sa platesc ceea ce nu am rugat sa mi se aduca. Chelnerul m-a privit mirat si mi-a spus ca ceaiul de bergamota e tot ceai negru. Nu am vrut sa ma cert si i-am spus ca am comandat ceai negru si nu in zadar tinusem discursul in care am enumerat detaliat cum trebuie sa fie ceaiul meu. Trist, chelnerul mi-a spus ca va trebui el sa achite ceaiul “meu”. L-am compatimit, dar asta n-a schimbat situatia.
Poate era sa reactionez mai moale in cazul in care era vorba despre un alt produs de consum. Sincer, imi este indiferent daca mananc lasagna cu carne de vita sau de pui. Ceaiul negru, insa, este o slabiciune de-a mea si nu poate fi inlocuit cu nimic.
De fapt, am scris acest post pentru a incerca sa alcatuim, impreuna cu cititorii acestui blog, o lista a localurilor din Chisinau care ofera o deservire cat de cat buna. Va multumesc anticipat pentru recomandari si sugestii.
Photo: teamylifestyle.com
