Mihai Moscovici

E prea greu sa-ti imaginezi lumea fara anumite lucruri foarte raspandite astazi, dar care nu existau sau nu erau cunoscute acum 10-20 de ani. E greu sa-ti imaginezi cum ar arata calculatoarele daca n-ar exista asa companii ca Intel si AMD sau Microsoft sau Apple. Unde-ai merge si ce-ai face in Chisinau daca n-ar mai fi cinematografele Patria sau Flacara, localurile Andy’s Pizza, Passepartout, Beer House, etc. Lista poate include orice afacere din Chisinau, or fiecare antreprenor trebuie mai intai sa se intrebe cui ii pasa de afacerea sa si daca cineva ar simti lipsa acesteia in caz ca nu va mai exista.

De fapt, pornesc o serie de insemnari intitulate “Ce-mi pasa daca nu va mai exista …?” In loc de trei puncte se vor a fi numite diferite afaceri din Moldova: fabrici, restaurante, cluburi, localuri de agrement, centre comerciale, companii de prestare de servicii, magazine, etc.

Ce-mi pasa daca nu va mai exista Bucuria?

Bucuria, fondata prin 1944, este una din cele mai vechi fabrici de bomboane din Moldova. O descriere succinta a activitatii si performantei acesteia gasim pe bucuria.md

În prezent SA „Bucuria” este una dintre cele mai înfloritoare întreprinderi de producere a produselor de cofetarie din Republica Molodva, care propune cumparatorului peste 250 de denumiri de dulciuri.
Animat de rezultatele apreciabile obtinute, colectivul SA. „Bucuria” marcheaza 60 ani de activitate într-o atmosfera creatoare si de avînt, aspira la un viitor cu perspective frumoase si realizari noi… „Bucuria” sa ramîna una dintre cele mai prospere întreprinderi ale industriei alimentare din Republica Molodva cu un nume recunoscut si peste hotare. itmurile de dezvoltare confirma justetea acestor asteptari.

In Moldova, Bucuria a devenit un simbol al copilariei. Chiar si acum pot spune ca cele mai bune bomboane pe care le-am gustat vreodata au fost de la bucuria: Meteorit, Vara, Livada Moldovei, Griliaj, Batonase, Lapte de Pasare, Moldova, etc.

Mi-ar parea foarte rau daca dac-as sti ca nu mai putea gusta vreodata bomboane bucuria. Cu siguranta imi pasa si as vrea ca Bucuria sa-si continuie activitatea, sa ne bucure cu bomboane si cofetarii delicioase.

Ce ti-ar pasa tie daca nu va mai exista Bucuria?

Oarecum controversata initiativa Orange de a plasa publicitate pe torrentsmd.com

Plasarea publicitatii pe terrentsmd.com este justificata din punct de vedere al costului si al beneficiului transmiterii mesajului catre publicul tinta. Torrentsms.com e cel mai vizitat site “Made in Moldova”. Chiar si faces.md cedeaza puncte bune, fiind doar al 7-lea in top 100 AlexaRanking pentru Moldova.

La prima vedere totul pare a fi bine si frumos. Insa nu-i chiar asa. Un astfel de parteneriat nu poate trece pe neobservate din cauza genului de activitate al unuia din parteneri, si anume modul de functionare a torrentsmd.com, care pe langa multe parti bune, mai include si sustinerea pirateriei software in Moldova. Anume din aceasta cauza autoritatile au sustras domeniul torrents.md de la fostii sai proprietari.

Faptul ca Orange este oarecum afiliat unui site de torrente trezeste anumite intrebari despre unele principii corporative ale companiei. Cea mai simpla intrebare ar fi daca Orange a sprijinit vreodata vreo initiativa de sustinere a pirateriei sofware in Moldova. Probabil ca nu. Dar parteneriatul publicitar cu torrentsmd.com dovedeste inversul. Banii platiti de Orange pentru plasarea publicitatii pe torrentsmd.com intrun mod oarecare (direct/indirect) contribuie la sustinerea pirateriei software din Moldova. Banii veniti de la Orange ajuta echipa din spatele torrentsmd.com sa mentina proiectul, sa intermedieze schimbul de programe pirat, sa inchida ochii la incalcarea legilor nationale si internationale privind drepturile de autor, proprietatea intelectuala, etc.

Unii vor spune ca exagerez. Posibil… dar n-ar strica sa auzim vreo declaraie oficiala a companiei Orange despre pirateria software si cei ce sustin/incurajeaza astfel de activitati (a se citi torrentsmd.com).

P.S. Ceilalti parteneri publicitari ai torrentsmd.com au fost omisi in acest articol deoarece presupun ca aceste companii autohtone sunt total indiferente fata de problema pirateria software in Moldova.

Folosesc online banking de cand mi-am dechis cont bancar in SUA. Chiar din prima zi am accesat site-ul bancii ca sa exploatez posibilitatile serviciilor “virtuale”.

Una din cele mai convenabile functii este bill-pay. In fiecare luna, la o data anumita, banca transfera din contul meu banii necesari pentru acoperirea facturilor. Cu un astfel de serviciu sunt sigur ca nu intarzii cu plata pentru asigurare auto, telefon, etc. si nu risc sa mi se anuleze serviciile.

Un alt serviciu foarte util este statistica cheltuielilor. In timp real pot sa urmaresc toate cheltuielile facute in fiercare luna. Cheltuielile sunt clasificate in diferite categorii (mancare, benzina, haine, asigurari, caritate, etc.), ceea ce usureaza masurarea raportului venit/cheltuieli si administrarea bugetului familial in proportii corespunzatoare fiecarei categorii de cheltuieli.

De asemenea, foarte usor sunt efectuate tranferurile bancare. Trebuie doar sa indic numele si contul bancar al destinatarului si sunt doar la un click departare de a transfera suma dorita.

In plus, acum doua luni m-a sunat un reprezentant al bancii ca sa imi ofere un credit pentru o suma medie. Am acceptat oferta si in decurs de 10 minute, timp in care a durat conversatia telefonica, am efectuat toate formalitatile. Mai tarziu am primit in posta hartiile pentru semnatura si le-am expediat inapoi la banca. Inca peste 4-5 zile mi-am primit cardul le credit, tot prin posta.

Nu stiu prea multe despre online banking in Moldova. In Moldova am fost client al VictoriaBank si in fiecare luna primeam la e-mail niste date seci despre starea curenta a contului: debit, credit si suma disponibila. As fi foarte curios sa aflu ce progrese s-au inregistrat in online banking din Moldova in ultimii ani. Comentariile sunt binevenite.

P.S. De curand am observat un anunt pe site-ul bancii despre noua (imbunatatita) structura a conturilor online. Prezint cateva screenshots ca sursa de inspiratie pentru acei bancheri (actuali au viitori) din Moldova care urmaresc acest blog.

Graphics: kudzu.com

Acum, cand Web 2.0 este pe buzele si in mintea tuturor, este relativ usor sa cresti traficul unui site din aceasta categorie.

Claudiu Gamulescu ofera 17 “trucuri” de a creste traficul unui site gen Web 2.0:
1. Creaza-ti un blog sau un alt site gen Web 2.0
2. Asigura-ti blogul/site-ul cu un RSS feed
3. Listeaza-te in cele mai bune directoare
4. Listeaza-te Dmoz.org (ceea ce nu-i deloc usor)
5. Scrie si publica articole
6. Scrie review-uri
7. Pune link in semnatura de e-mail
8. Obtine link-uri pe alte bloguri/site-uri
9. Scrie un newsletter
10. Foloseste retelele sociale
11. Participa in grupuri de discutii (YahooGroups, GoogleGroups, etc.)
12. “Arunca” tot ce scrii in retele sociale
13. Foloseste servicii de tip del.icio.us
14. Ajuta pe altii cu sfaturi si raspunsuri
15. Incearca sa faci podcasting
16. Incearca sa faci video blogging
17. Daca vinzi ceva online, creaza o pagina pe eBay.

Nu uita ca degeaba cresti traficul unui site atata timp cat nu stii de ce ai nevoie de un trafic mare. Stabilste-ti obiective si actioneaza conform acestora.

Sursa: underclick.ro

Graphics: learningmovabletype.com

Compania de consultanta Merrill Lynch, enumera cinci tendinte principale pe Internet in 2008.

1. Intensificarea competitiei intre vanzatorii on-line intermediari, in special eBay si Amazon.
2. Cresterea cleltuielilor de reclama online.
3. Sporirea interesului fata de piata online mobila.
4. Imbunatatirea tehnologiilor de livrare a reclamei catre publicul tinta.
5. Aparitia unui “revenue model” al retelelor sociale.

Cititi Top Internet Themes for 1H’08 pentru mai multa informatie despre fiecare tendinta in parte.

Photo: kingspanaccessfloors.co.uk

Am invatat din copilarie, de prin perioada celor 7 ani de acasa, ca imbracamintea care o port si modul in care imi ingrijesc hainele sunt foarte importante.

Chiar din clasa intai, de fiecara data cand veneam de la scoala, mama ma ajuta sa imi strang frumos hainele de scoala si sa le pun in dulap pana a doua zi dimineata. Dupa cateva saptamani puteam singur sa-mi aranjez hainele, iar mai tarziu acest obicei s-a transformat in deprindere de viata.

In fiecare zi sunt antrenat in sute si mii de interactiuni sociale, care au drept rezultat un final oarecare: o impresie, o vorba, o relatie, un contract, o injuratura, o atitudine… In acest context, aspectul fizic si tinuta vestimentara sunt elemente care raman in mintea celor cu care am interactionat.

Mi-a placut imaginea de mai sus pentru ca aspectul fizic si tinuta vestimentara sunt abordate ca elemente de marketing. Fiecare individ este un brand, de fapt, fiecare isi creaza propriul brand. In fiecare zi iti dezvolti brandul si te “vinzi” in interactiuni sociale pentru a obtine o impresie, o vorba, o relatie, un contract, o injuratura, o atitudine…

Photo: smallbusinessbranding.com

Raportul AdvertisingAge pentru anul trecut (2007) prezinta date despre primele 10 companii cu cel mai mare volumul de publicitate in Moldova.

Moldcell conduce detasat clasamentul cu un buget pentru publicitate de circa $1,8 milioane. Locul doi revine retelei de cinematografe Patria, care cheltuie cu un milion mai putin decat Moldcell, adica $0,7 milioane. Aici ar putea fi adaugate alte $0,2 milioane cheltuite pentru reclamarea Patria Lukoil, ocupanta locului opt din lista.

Locul trei il ocupa Mobias Banca cu $0,6 milioane investite in publicitate, urmata de Samsung si Nestle, ambele cu un buget publicitar de $0,5 milioane. Urmatorii sunt Moldtelecom ($0,4 milioane), MediaPro ($0,3 milioane), Patria Lukoil ($0,2 milioane), PastaZara si OnClinic ($0,1 milioane).

Potrivit acestor date, Moldcell ar genera in jur de 8-10% din volumul total din piata de publicitate, estimata la peste $20 milioane, potrivit Capital.

Marele absent al clasamentului este Orange, care (se pare) reuseste sa se mentina lider pe piata telefoniei mobile din Moldova cu un buget publicitar sub $100 mii.

Potrivit ANRTI, dupa cifra de afaceri, cota de piata a Orange Moldova este de 69,98%, iar a MOLDCELL - 29,22%. Disproportiile cifrelor de afaceri vs. bugete pentru publictate sunt impunatoare.

O alta surpriza este prezenta in top a  PastaZara si OnClinic. Ma intreb daca cineva si-ar putea aduce amince de vreun spot publicitar al acestor doua companii? La bugetul publicitar imens, site-ul OnClinic.md ar putea arata mult mai dragut.

Desigur, un singur clasament nu poate servi drept reper absolut in analizarea celor mai mari jucatori in publicitatea moldoveneasca. Din pacate constat ca statistica publicitatii din Moldova este foarte saraca, datele sunt “tinute in taina” atat de agentiile de publicitate, cat si de clientii acestora.

Sa mai asteptam, poate vor mai aparea si alte rapoarte pentru 2007.

Photo: Ad Wall / Rob Innes